Blog Archives

dav
Ic Faedis, Scuola Primaria di Faedis,

I nestris esperiments

no comment
Nô fruts e frutis des classis 5^A e 5^B de Scuele Primarie di Faedis, chest an o vin lavorât sui esperiments di siencis.
In particolâr o vin zuiât cu la AGHE, cul AIAR, cu la TIERE e cul FÛC.
O vin fat une vore di esperiments par osservâ cualchi fenomen che al sucêt inte nature.
Si sin divertîts un grum!
Ve ca cualchi nestri esperiment.

 

Immagine12
Ic Udine 1, Scuola primaria Fruch,

Aiar par respirâ, scoltâ, fevelâ, nasâ

no comment
Midiant de storiute di “Trilli, il passar” i fruts di prime e di seconde de scuele primarie Fruch a àn  scuviert cetantis robis sul AIAR…
L’aiar al permet la vite cul respîr, par mieç dai polmons…
L’aiar che al ven fûr  dal nestri cuarp al fâs vibrâ lis cuardis vocâls e al permet la comunicazion e il cjant…
La  propagazion da lis ondis sonoris traviers dal aiar nus fâs scoltâ suns,  rumôrs, melodiis
L’aiar al ative il nestri sens dal odorât fasintnus  sintî pucis e profums…
Dutis chestis scuviertis a son finidis dentri intun biel librut fat a man!

“TRILLI” IL PASSAR

E je une splendide zornade di Fevrâr, il soreli al è alt intal cîl.    “Trilli” si  svee, si distire vierzint  lis  alutis, al met a puest il nît… e la gulizion ?
O scugnarai cirîle, al pense “Trilli”, e subit si met a svolâ viers une cjase  li dongje.

Al viôt che a son oms in vore a piturâ un mûr. ” Forsit al sarà cualchi fruçon di pan, lassât  dai pitôrs, al è miôr se o voi a viodi” al pense.
Un  pôc plui indenant al viôt un seglot  che cjalant di parsore al somee plen di blave!
Nol è nissun e il passar si bute come un missil viers il seglot… e “plof” al finìs dentri  tante, ma tante tempare zale!

Al cole jù fin insom cence respirâ, ma dopo al torne su e finalmentri al torne a tirâ flât!
Al è  imbombît di colôr zâl… al somee un canarin! Al spache jù un pôc di colôr cu lis alutis, ma purtrop il colôr al reste tacât e ancje la puce di tempare …

Par suiâsi lis alutis, saltuçant al rive intal plan di un barcon che al è batût dal soreli. La cjasute e je  chê da la none Marie che, cjalant propite in chel moment il barcon e viôt un ucielut dut zâl… Lu cjape sù cun delicatece e lu met dentri intune piçule gabie dulà che al è  za un canarin vêr.

“Trilli” al è spaventât e”Rino”, il vêr canarin, lu cjale cun difidence. Alore il passar al spieghe a “Rino” che lui nol è un canarin e duncje nol po cjantâ come un canarin!Ancje none Marie si acuarç che “Trilli” nol è ce  che al somee e cussì lu mole fûr.

Finalmentri il passar al svole viers il bosc… I ven une idee: “O fasarai un scherç di carnevâl ai miei amîs passars…

I passaruts un pôc spaurîts tal viodi … un canarin svolâ viers di lôr, prime a scjampin suntun ramaç, ma dopo a sintin e a ricognossin il cjant dal lôr amì Trilli!

Ducj maraveâts si fasin dongje a scoltâ la storie dal lôr amì che par une zornade si jere  mascarât di canarin !

E bastarà un pocje di aghe e tante pazience par tirâsi vie il colôr da lis plumis e tornâ biel come prime.

 

 

La storiute e je finide e… a scomencin lis ativitâts!

PIÇUL DIZIONARI

O scuvierzìn che l’aiar al permet
la vite cul respîr, par mieç dai polmons.

 Cui soflial plui fuart? Zûc dal pes in padiele!
Soflìn su lis canutis par piturâ…
Lis ondis sonoris che a si slargjin intal aiar…
Nase e induvine! Ce isal? Limon o cafè?