Author

joibe grasse 1511
Ic Faedis, Scuola Secondaria di primo grado di Faedis,

Storie ilustrade dal Friûl

no comment
La nestre regjon e je un teritori che al à vût une storie complicade (e dispès dolorose), ma di cheste nestre storie o vin cjatât pocjis informazions sui libris di scuele.
Cussì noaltris di 2^A de scuele secondarie di Faedis o vin pensât di meti adun il nestri libri ilustrât di storie dal Friûl.
Cu la vuide des professoris di storie e di art o vin realizât dissens e contât i events plui impuartants  scomençant de nassite dal Stât Patriarcjâl  fintremai al Ream di Italie.
Ve ca une cerce dal nestri libri…

NASSITE DAL STÂT PATRIARCJÂL

Indrì IV al tornà a vê il control dal Imperi in gracie dal Patriarcje di Aquilee che i veve permetût di passâ traviers dai siei teritoris.

Par mostrâ la sô ricognossince, il 3 di Avril  dal 1077 l’imperatôr Indrì IV al dè al Patriarcje Sigjeart la invistidure feudâl:

e je la nassite dal Stât Patriarcjâl.

 

 

SBILF 1
Ic Faedis, Scuola dell'infanzia di Campeglio,

Il sbilf

no comment
Chest al è il lavôr che i fruts grancj de scuele de infanzie di Cjampei a àn realizât… fevelant dal SBILF, un personaç de mitologjie furlane che ju à puartâts tal mont de fantasie e de imagjinazion…

Il Sbilf al sta tal bosc… ma no si fâs viodi!

Cemût saraial fat?

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

JO, IL SBILF LU VIÔT CUSSÌ:
DISPIETÔS,
INTELIGJENT,
CAPRIÇÔS,
MATARAN,
BENEVUL,
DIABOLIC,
AGRESSÎF,
MATEON…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

VÔI … SVELTS
NÂS… SENSIBIL
BOCJE… GNERVINE
ONGULIS… LUNGJIS,
SPORCJIS, PERICOLOSIS
PÎTS… SPORCS, CALÔS, DÛRS

 

NUS À PUARTÂT UNE PLANTE DI BLAVE!!!

E NOALTRIS LE VIN DISSEGNADE…

MANDI SBILF!

 

 

Immagine12
Ic Udine 1, Scuola primaria Fruch,

Aiar par respirâ, scoltâ, fevelâ, nasâ

no comment
Midiant de storiute di “Trilli, il passar” i fruts di prime e di seconde de scuele primarie Fruch a àn  scuviert cetantis robis sul AIAR…
L’aiar al permet la vite cul respîr, par mieç dai polmons…
L’aiar che al ven fûr  dal nestri cuarp al fâs vibrâ lis cuardis vocâls e al permet la comunicazion e il cjant…
La  propagazion da lis ondis sonoris traviers dal aiar nus fâs scoltâ suns,  rumôrs, melodiis
L’aiar al ative il nestri sens dal odorât fasintnus  sintî pucis e profums…
Dutis chestis scuviertis a son finidis dentri intun biel librut fat a man!

“TRILLI” IL PASSAR

E je une splendide zornade di Fevrâr, il soreli al è alt intal cîl.    “Trilli” si  svee, si distire vierzint  lis  alutis, al met a puest il nît… e la gulizion ?
O scugnarai cirîle, al pense “Trilli”, e subit si met a svolâ viers une cjase  li dongje.

Al viôt che a son oms in vore a piturâ un mûr. ” Forsit al sarà cualchi fruçon di pan, lassât  dai pitôrs, al è miôr se o voi a viodi” al pense.
Un  pôc plui indenant al viôt un seglot  che cjalant di parsore al somee plen di blave!
Nol è nissun e il passar si bute come un missil viers il seglot… e “plof” al finìs dentri  tante, ma tante tempare zale!

Al cole jù fin insom cence respirâ, ma dopo al torne su e finalmentri al torne a tirâ flât!
Al è  imbombît di colôr zâl… al somee un canarin! Al spache jù un pôc di colôr cu lis alutis, ma purtrop il colôr al reste tacât e ancje la puce di tempare …

Par suiâsi lis alutis, saltuçant al rive intal plan di un barcon che al è batût dal soreli. La cjasute e je  chê da la none Marie che, cjalant propite in chel moment il barcon e viôt un ucielut dut zâl… Lu cjape sù cun delicatece e lu met dentri intune piçule gabie dulà che al è  za un canarin vêr.

“Trilli” al è spaventât e”Rino”, il vêr canarin, lu cjale cun difidence. Alore il passar al spieghe a “Rino” che lui nol è un canarin e duncje nol po cjantâ come un canarin!Ancje none Marie si acuarç che “Trilli” nol è ce  che al somee e cussì lu mole fûr.

Finalmentri il passar al svole viers il bosc… I ven une idee: “O fasarai un scherç di carnevâl ai miei amîs passars…

I passaruts un pôc spaurîts tal viodi … un canarin svolâ viers di lôr, prime a scjampin suntun ramaç, ma dopo a sintin e a ricognossin il cjant dal lôr amì Trilli!

Ducj maraveâts si fasin dongje a scoltâ la storie dal lôr amì che par une zornade si jere  mascarât di canarin !

E bastarà un pocje di aghe e tante pazience par tirâsi vie il colôr da lis plumis e tornâ biel come prime.

 

 

La storiute e je finide e… a scomencin lis ativitâts!

PIÇUL DIZIONARI

O scuvierzìn che l’aiar al permet
la vite cul respîr, par mieç dai polmons.

 Cui soflial plui fuart? Zûc dal pes in padiele!
Soflìn su lis canutis par piturâ…
Lis ondis sonoris che a si slargjin intal aiar…
Nase e induvine! Ce isal? Limon o cafè?

IMG_1158
Ic Tavagnacco, Scuola dell’Infanzia di Feletto,

Imparìn il furlan cun Pinochio

no comment
No tant lontan dal nestri arbul turchês o vin cjatât: UN ÇOC DI LEN
Si sin domandâts: ce vino di fâ di lui?
–  Si pues brusâlu – al dîs un frutin
–  A cjalâlu ben, mi ven di pensâ a un lavorut di chei che o fasìn nô, MAGARI UN  BURATIN! – al zonte un altri.
E cussì, dongje dal fogolâr, e je scomençade la nestre storie “Lis aventuris di Pinochio” contade in furlan.
I FRUTINS MEZANS, cun Pinochio a àn imparât i colôrs, i numars e lis parts dal cuarp. Planc planc o vin metût adun un librut che ducj I FRUTINS GRANCJ  a àn  imparât a memorie zontant ogni frase a moviments e mimichis (daûr dal metodi Artigal).

VOLTE LA PAGJINE, VE CA UN TOC DI STORIE
CUI MOVIMENTS  SI IMPARE  A MEMORIE
CUMÒ IN FURLAN O RECITÌN
LIS AVENTURIS DI UN BURATIN.

 

Lis aventuris di Pinocchio no nus someavin completis cence dongje une rimarole o une cjante; ve ca la cjante inventade:
LIS BAUSIIS DI PINOCHIO

FRUTATS TIRAITSI IN BANDE, JO O SOI UN BURATIN
PINOCHIO JO MI CLAMI, SOI BRÂF COME UN FRUTIN
IL CJÂF AL È DI LEN E AL FÂS TUC, TUC
MA JO O SAI  FÂ TEATRI CUN MANGJEFÛC

PINOCHIO, PINOCHIO NO STÂ DÎ BAUSIIS 
 PINOCHIO, PINOCHIO ATENT , TI CRES IN NÂS

E JO NO FÂS AFÂRS CUL GJAT E CU LA BOLP
E JO NO FÂS AFÂRS CUL GJAT E CU LA BOLP
PO NO DEVENTI MUS TAL PAÎS DAI “DOMEZÛCS”
PO NO DEVENTI MUS TAL PAÎS DAI “DOMEZÛCS”

PINOCHIO, PINOCHIO NO STÂ DÎ BAUSIIS
PINOCHIO, PINOCHIO ATENT, TI CRES IN NÂS

E DENTRI DI UN PESSON O AI CJATÂT IL GNO PAPÀ
E JO LU AI SALVÂT; O AI SALVÂT  IL GNO PAPÀ
CUMÒ US SALUDI CHE A SCUELE O SCUGNI  LÂ
CUMÒ US SALUDI CHE A SCUELE O SCUGNI  LÂ

 

PINOCHIO, PINOCHIO SÌ , SÌ TU SÊS STÂT BRÂF
CUMÒ NO TU SÊS PLUI UN BURATIN
PINOCHIO, PINOCHIO TU SÊS  UN BRÂF FRUTIN

Scansione
Ic Faedis, Scuola Primaria di Faedis,

Lant in biciclete

no comment

E je rivade la biele stagjon e noaltris di tierce o vin fat un percors di educazion stradâl in lenghe furlane che nus à puartâts… a PEDALÂ IN BICICLETE!

In cheste aventure nus à compagnâts “Tinute, la bicicletute”, un personaç che o vin inventât e che nus à fat ripassâ i segnâi verticâi e il semafar.

Cun Tinute o vin imparât tantis robis par cognossi miôr la biciclete, par savê ce vistîts doprâ, ce che al covente di vê su la bici e cemût compuartâsi par pedalâ in sigurece.

Par finî o vin metût in pratiche zirant in biciclete tal zardin de scuele!

 

 

 

ThumbJpeg.ashx
Ic Faedis, Scuola Primaria di Faedis,

Lezions di furlan

no comment

A scuele si studie il furlan!

Noaltris di cuarte lu vin studiât intun mût speciâl, parfin cjalant cu la LIM la trasmission MAMAN!
Al è un program televisîf divertent: la protagoniste Daria e à ogni dì cualchidun che al va a cjatâle, par esempli Dj Tubet  o Ciccio Pasticcio.

Tal ultin si viôt cualchi frut che al dîs alc par furlan. Noaltris no vin mai mandât un video, ma nol impuarte! Ancje cence di nô la trasmission “Maman” e va benon! Cjalaitle: e je propit biele e le conseìn a ducj.

Une altre robe che nus plâs a son i “Omenuts”, un carton animât che nus insegne a judâsi un cun chel altri.

“Omenûts sin nô, cun tancj biei siums
e ogni dì cirìn di metiju adun
omenuts insieme ducj i dîs
omenuts e o sarìn simpri amîs”

Ma a scuele no viodìn dome cartons! O lavorìn ancje sui cuaders operatîfs che a son di lei, di completâ e di piturâ!  

teatrin
Ic Udine 1, Scuola dell’Infanzia Primo Maggio,

La surisute Vigji

no comment

Te sezion A de Scuele “Prin di Mai”, chest an e je rivade une surisute: Vigji. Ogni volte che e rivave a scuele, nus saludave cuntune conte:

O SOI VIGJI LA SURISUTE
O VÎF INTUNE BUSUTE,
CUI FRUTS MI PLÂS DI STÂ
E TANTIS STORIIS CONTÂ.
CUANT CHE O SARAI JÙ
MI TIRARÊS SÙ
E SE TU SARÂS GNO AMÌ
O ZUIARÌN DUT IL DÌ!

Cu la surisute o vin discuviert il passâ dal timp, dal Invier ae Vierte. O vin viodût dulà che e vîf la surisute e dulà che o vivìn nô.

Insiemi o vin cognossût lis bestiis de fatorie.

 

Lis cjançons a son simpri un moment di ligrie! O vin cjantât “Pipinot di nêf”, “Il mus di Toni”, Anìn anìn a nolis”, e ancje scoltât storiis e zuiât di “Gjat e surîs”.

IL GJAT AL DÎS:
– SURÎS SURISUTE CE FÂSTU TAL GNO ZARDIN?
LA SURÎS E RISPUINT:
– O MANGJI FORMADI E O BÊF VIN”
IL GJAT AL DÎS:
– SASTU SURISIN, TU SÊS PROPIT UN BIEL BOCON!”
LA SURÎS E RISPUINT:
– NO, PERÒ, PE TÔ PANZUTE… E JO O SCJAMPI!”
E IL GJAT:
– E JO TI CJAPI!

 

 

 

20170530_140332
Ic Udine 1, Scuola dell'Infanzia Benedetti,

Musis matis

no comment

Creâ inte scuele de infanzie!

Metìn insieme la nestre fantasie par fâ nassî gnûfs amîs. Musis matis che nus fasin compagnie.
Une ativitât artistiche che e fâs lavorâ in grup ancje i frutins plui piçui.

MATERIÂL

  • un sfuei blanc par ogni frut
  • penarei
  • fantasie

ORGANIZAZION 

I fruts a son sentâts ator ator di une taule.

ATIVITÂT

La mestre e da ai fruts un sfuei parom.
Al “VIE!” ogni frut al dissegne il taront di une muse, in ce maniere che al vûl.
Cuant che ducj a ân finît a passin il lôr sfuei al compagn a diestre.
Cumò ogni frut al pues dissegna i vôi su la muse che il compagn i à dât.


Cuant che ducj a àn finît a passin, ancjemò une volte, il lôr sfuei al compagn a diestre.
Cussì si va indenant, dissegnant vôi, nâs, bocje, orelis, cjavei… 

 

Ae fin si podarà dâ un non a lis musis matis, e magari… contâ ancje la lôr storie!