Noaltris di seconde e tierce A de Scuele Secondarie di prin grât di Faedis o vin realizât e ilustrât un librut su la storie dal Friûl. Chest biel lavôr nus à permetût di cognossi ancje la storie dai nestris cjistiei e des fameis dai Sofumbercs e dai Cucagne.
CJISTIEL DI SOFUMBERC: RESIDENCE DAL PATRIARCJE
Il Patriarcje, che la sô sede principâl e jere in principi Aquilee, in realtât al steve dispès a Cividât o a Udin. Il cjistiel di Sofumberc, non che al ven dal todesc e che al vûl dî «mont a spiç», al fo comprât come dimore dal Patriarcje pe bielece dal paisaç e pe vicinance a Cividât e a Udin. Il Patriarcje lu destinà come feut a une famee feudâl a lui fedêl che e cjapà il non di Sofumberc.

I SIÔRS DI FAEDIS
Une des fameis sioris plui impuartantis de epoche patriarcjâl a forin i siôrs di Faedis, che esercitarin la incarghe di «cjamerans» dal Patriarcje.
Za intal XI secul il Patriarcje Popone al concedè a un siôr de Carinzie, Odorico di Auspergh, il permès par fâ sù une tor-masti par controlâ e difindi il teritori di Faedis.

Il masti al fo costruît adalt, intun puest strategjic che al permeteve di controlâ dute la valade dal Grivò. Daspò il cjistiel si ingrandì cu la costruzion di une«domus» fortificade.

I nobii di Faedis tal 1142 a cjaparin il non di «Cucagne» dal furlan «cuc», val a dî çuc, culine. Jessint feudataris ministeriâi, cjamerans, a vevin l’impuartant compit di custodî i tesaurs de Glesie di Aquilee.

La storie di Puntin e rapresente il risultât di un percôrs di laboratori che al à impegnât i fruts mezans des dôs sezions de Scuele de Infanzie di Felet vie par l’an scolastic. Doprant la lenghe furlane a son stadis puartadis indenant esperiencis e ativitâts di diviers ambits dissiplinârs.
Ogni gnove ativitât e à puartât a sperimentâ cul cuârp il moviment mediant zûc e dramatizazions e po dopo a scuvierzi diviersis tecnichis pitorichis. Cussì i frutins a àn metût jù sul sfuei lis lôr cognossincis cun logjiche e fantasie.
PUNTIN E I SIEI AMÎS


LA STRADE DRETE

LA STRADE A SPIÇ


LA STRADE A CURVIS

PUNTIN SI PLATE INTE CJASUTE


ZIRE ZIRE TARONT
I PUNTINS INTOR DAL MONT
CHE PITURIN BEN LA TIERE
DUCJ JÙ PAR TIERE!


Te Scuele de infanzie di Felet, cu la storiute di un ucielut, i frutins de sezion Piçui Zâi si movin e a imparin il zûc dai contraris.
Sù -jù, adalt- abàs, sot – parsore, devant – daûr, dongje – lontan,
… a son piçulis peraulis par savê movisi e orientâsi.


Ve ca la poesie :
DULÀ ISAL L’UCIELUT ?
La scjaipule e je vierte
l’ucielut al scjampe fûr
Prime al jere DENTRI
cumò al è DIFÛR

Al svole SÙ, SÙ, SÙ
po dopo al torne JÙ
Dulà sêstu platât?
par câs sêstu colât?
DEVANT de stangjaçade
o DAÛR de stangjaçade?
Ti plâs zuiâ sul niçul,
ma atent no sta lâ SOT !
côr , sentiti PARSORE ;
il cjâf al pues lâ rot!

Saltuce che ti saltuce
al va LONTAN, LONTAN,
ma cuant che al torne DONGJE,
content fasint maman,
al dîs che al à cjatât
la fuee de felicitât (…fuee di cuatri)
I frutins de scuele de infanzie di Cjampei a àn zuiât cu la tiere e osservât lis plantis…
ma soredut i ARBUI, chestis plantis grandonis e diferentis che a son dulintor de scuele.
I ARBUI A SON COME I FRUTS:
UN DIVIERS DI CHEL ALTRI…
CUALCHI ARBUL AL È :
GRANDON
o
PIÇUL

LARC
o
STRET

TARONT
o
A SPICE

PETENÂT
o
SBARLUFÎT

CU LIS FUEIS PIÇULIS INTE VIERTE
o
CUN TANTIS FUEIS IN ISTÂT

CU LIS FUEIS DI TANCJ COLÔRS TE SIERADE
o
CROT DI INVIER
DUCJ IN RIE (COME NOALTRIS CUANT CHE O LIN A MANGJÂ)
o
SPARNIÇÂTS (COME CUANT CHE O SIN A ZUJÂ…)


CJANÇON
rit : Jo o soi come un arbul
o stoi cui pîts par tiere
o cîr la lûs dal soreli
cussì o cres di plui. ( 2 voltis)
I PÎTS – LIS LIDRÎS
LIS GJAMBIS – IL FUST
I BRAÇS – LIS RAMACIS
I CJAVEI – LIS FUEIS
LA PIEL – LA SCUARCE
IL SANC – LA LINFE
rit : Jo o soi come un arbul
o stoi cui pîts par tiere
o cîr la lûs dal soreli
cussì o cres di plui. ( 2 voltis)
Saveso cemût che e je fate une panole?
Noaltris fruts de sezion A de scuele de infanzie di Paulêt lu savin benon e o vin scuviert cetantis robis che si puedin fâ cui scus, cui grans de blave, cui curubui…
O SIN LÂTS INTUN CJAMP DI BLAVE A PÎT E O VIN PUARTÂT A SCUELE DUTIS LIS PANOLIS CHE O VIN RIVÂT…
DOPO O VIN SCARTOSSÂT E SPECOLÂT …
E CE TANT CHE O VIN TRAVASÂT, JEMPLÂT E SVUEDÂT BUTILIIS DIFERENTIS, TACIS, VASUTS…

O VIN SFRACAIÂT UN POCJE DI BLAVE CUL PESTEL, ALTRE CUL MASANIN … PO DOPO O VIN TAMESÂT E FAT LA FARINE FINE FINE

CUI CURUBUI RESTÂTS O VIN TANT ZUIÂT: PERCORS PAR MACHINUTIS… TORS PLUI O MANCUL ALTIS

CUN MANS E PÎTS O VIN FAT UN PERCORS SENSORIÂL PAR INDUVINÂ SE O JERIN PARSORE DAI GRANS DI BLAVE, DAI SCUS, DE GJAMBE DAL SORC, DE FARINE GRUESSE O FINE, O SUI CURUBUI

E PAR SIERÂ … UNE BIELE BURIELE DI CURUBUI O VIN PIÂT!

dav
O sin i frutins de sezion D de scuele de infanzie “Taverna”. Chest an o vin scoltât e dissegnât la storiute dal “Lôf e i trê purcituts”, che nus è plasude une vore.
O vin ancje imparât cjançons, filastrocjis e bai.
AL JERE UNE VOLTE UN LÔF PLEN DI FAM 
CHE NOL MANGJAVE DI PLUI DI UN AN
LUI NOL VOLEVE FORMADI E LIDRIC
DOME I PLASEVE LA CJAR DI PURCIT

E DOPO A JERIN TRÊ PURCITUTS
COLÔR DI ROSE E PASSUDUTS
E LÔR NO VEVIN PÔRE DAL LÔF
PARCÈ CHE A JERIN CETANT CORAGJÔS….
LA CJASE E JE FUARTE, PROPIT BEN FATE
IL LÔF AL PENSE: “O JENTRI PE NAPE”
E CUSSÌ AL COLE, CHEL PUAR BIÂT
PROPIT SUL FÛC CHE AL JERE PIÂT!
Fasìn furlan cu lis filastrocjis e lis cjançons, sâstu ce gust!

I fruts de sezion A de scuele de infanzie “Taverna” a ripetin peraulis, filastrocjis e cjantis furlanis
biel che a lavorin cun colôrs, cole, penarei e lapis…


Panole panole
il nono le specole
le puarte tal mulin
le masane plan planin
farine e devente
par fânus la polente!
UNE MAN PITURADE DI ZÂL
UNE MAN PITURADE DI ROS
UNE SFREADE DI MANS E AL VEN FÛR…… NARANÇON
UNE MAN PITURADE DI BLU
UNE MAN PITURADE DI ZÂL
UNE SFREADE DI MANS E AL VEN FÛR……VERT

UNE MAN PITURADE DI ROS
UNE MAN PITURADE DI BLU
UNE SFREADE DI MANS E AL VEN FÛR…… VIOLE

UNE MAN PITURADE DI ROS
UNE MAN PITURADE DI BLU
UNE MAN PITURADE DI ZÂL
UNE SFREADE DI MANS E AL VEN FÛR…… MARON

Chest an inte sezion C de scuele de infanzie “1° Maggio”, Toni la surîs al è stât il personaç che al à insegnât ai fruts tantis normis di sigurece in cjase, a scuele e par strade, doprant il libri de Aziende Sanitarie “Lusoruts e… cerots”.
I fruts a tacavin ogni incuintri
cun cheste CJANÇON

Toni la surîs
si svee la matine
la muse si lave
cuntun got di aghe.

Al va in cusine
a cirî di mangjâ
un toc di formadi
al rive a mastiâ
Dute la zornade
al zuie cui amîs
al è simpri content
al si sint in paradîs

Intal jet a sere
i voi al siere
si insumie di svolâ
o intal mâr di nadâ.