Cjalant fonts visivis e iconichis, scoltant fonts orâls, noaltris des classis secondis di Paulêt o vin scuvierzût alc di plui de scuele di un timp e le vin metude in confront cu la nestre… ancje il penin o vin doprât!
Ve ca i materiâi di scuele dai fruts di une volte…

… e i nestris bancs in dì di vuê!
O vin fevelât di gjenitôrs, nonos, barbis, agnis e cusins…


Po dopo o sin jentrâts tes cjasis contadinis, une vore diferentis di chês di vuê.
E ce buine la torte che o vin preparât e cusinât cu la mestre… pardabon deliziose!
Sore, sot, dongje, lontan, dentri… Noaltris des classis primis di Paulêt o vin cussì cognossût storiis, rimarolis e carateristichis di animâi dal bosc e dal prât.
Cetancj che a son, ce bielis curnisutis e dissens che o vin fat!
Ve ca une piçule cerce dal nestri lavôr!


Chest an noaltris di cuarte si sin propite divertîts cul Furlan: o sin deventâts scritôrs di contis par fruts, o vin inventât e ilustrât tantis storiis cun protagoniscj i animâi …
Ce saraial sucedût a une rene che e je lade dal piruchîr par fâsi biele pe gnot di Nadâl?
E ce cumbinial un poleçut che al è a stâ daûr di une buteghe di mode?
Nol reste altri ce fâ che lei un dai nestris libris!
… la storie de rene!





Lis aventuris dal riç e dal ors
Al jere une volte tal bosc di Seorgnan un riç che al cumbinave un grum di dams.
Al jere Autun e la mame dal riç e veve di berlâi saldo: – Vonde Gjampier, va a scuele!
Stant che nol voleve lâ a scuele, Gjampier al scjampe di cjase.
Cor di ca, cor di là il riç si piert. Gjampier nol sa ce fâ e si met a vaî.
Un biel moment al rive un piçul di ors che i dîs: – Cui sêstu?
Il riç i rispuint: – Jo mi clami Gjampier!
Ducj i doi a disin: – Jo mi soi pierdût! Mi puedistu judâ?
I doi si judin un cun chel altri e a vivin un sac di aventuris: a scjalin l’Everest, a nadin tal Oceano Pacific in grope a di un dolfin di non Simon. A traviersin la savane cuntun ghepart di non Scheggia. Po a jentrin di scuindon intune machine e a cognossin un cjan di non Davide.
Ae fin a rivin a Seorgnan.
L’ors al torne a cjase sô e cussì ancje il riç.
Ma di chê dì a zuiarin simpri insiemit.

Ce spas cori simpri indenant cu la Pimpa, ma cualchi volte ce fature stâi daûr!
Jê, l’Armando e ducj i lôr amîs a son simpri dentri e fûr di une aventure a chê altre…
Par furtune la sere, sot des cuviertis si polse…ma tal sium si continue a viazâ sore lis alis de fantasie!
(classe prime)

O sin i mezans e i grancj de Scuele de Infanzie di Atimis. Tal nestri percors di lenghe furlane o vin zuiât cu la muse che nus permet di pandi lis nestris emozions.

Zuìn cu la muse
fasìnle rabiose
ma se un ragn si niçule
e devente spauride.

Muse avilide
muse di Sierade
muse di strie…
miôr scjampâ vie.
No stâ cjapâ pôre:
piture chê muse
no stin a fermâsi, zuìn ancjemò
une muse di paiaç o fasarìn sù.
Muse di cjarte
muse di Vierte
muse di crep
muse di zonte
… e cumò vonde!



Noaltris fruts de classe tierce o vin invidât a scuele la siore Marie che e je la none de nestre compagne Ambra: e à 78 agns.
None Marie nus à fate une lezion par furlan.
Nus à contât tantis bielis robis di cuant che e jere piçule e nus à fat capî che la vite dai fruts e dai grancj, in chê volte, e jere une vore diferente.
Nus à fevelât de scuele, dai siei mestris e des materiis di studi, che in chei agns a jerin pocjis in confront di chês che o vin vuê.
I zûcs che a faseve cui siei amîs a jerin cuasi ducj tal viert; no jere la television, ancjemò di mancul il computer e i telefonins, ma lôr si divertivin une vore di istès.
Lis fiestis religjosis a jerin cetant impuartantis e i fruts a jerin tant contets di partecipâ a lis celebrazions.
Il mangjâ al jere pôc; lis fameis no vevin tancj beçs e jê e jere contentone cuant che sô mari i deve un toc di pan in plui.
Noaltris o vin vût gust di sintîle contâ des sôs vacancis in colonie; par none Marie e jere une esperience biele, ma e sintive tant la mancjancve dai siei gjenitôrs.
L’incuintri cun none Marie nus à plasût tant e o vin capît tantis robis interessantis che jê nus à spiegât cun gjentilece e simpatie.
Le spietìn a scuele ancje l’an che al ven!
